ro . ru . en

Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova

Noutati . Reportaje . Articole recente



Sistemul neuroendocrin

Sistemul neuroendocrin este alcătuit din celule neurosecretoare, aflate în creier (celule secretoare de hormoni) şi glande endocrine, care sunt activate de hormonii eliberaţi de celulele neurosecretoare din creier.

Glande endocrine sunt reprezentate de glandele protoracice şi cele două perechi de glande retrocerebrale.

Glandele protoracice sunt situate difuz în apropierea tubului digestiv, în mezotorace şi prototorace, la larve, şi secretă (ca şi celulele neurosecretoare ale creierului) ecdisonul (cunoscut şi ca hormonul năpârlirii sau hormonul de metamorfoză).

Edicsonul un rol esenţial în creşterea şi metamorfoza larvei, precum şi în schimbarea culorii acesteia. Albinele lucrătoare, având glandele toracice atrofiate sunt incapabile de năpârlire şi dezvoltare ulterioară.

Corpora cardiaca şi Corpora allata sunt glande retrocerebrale, producătoare de hormoni.

Corpora cardiaca este dispusă deasupra gurii, posterior faţă de creier şi este compusă din două formaţiuni ce au pe partea ventrală axonii celulelor neurosecretoare; printre cele două formaţiuni trece aorta. Capetele axonilor se dilată la capătul distal sub formă de saci mici ce conţin numeroase granule. Axonii sunt implicaţi în realizarea sinapselor. Corpora cardiaca este conectată prin fibre la ganglionul hipocerebral. Hormonul secretat de celulele neurosecretoare din creier (ecdisonul) trece la corpora cardiaca de unde, probabil, cu compoziţia schimbată, intră în circuitul hemolinfei alături de secreţia proprie a acestei formaţiuni. Rolul secreţiei corporei cardiaca nu este încă cunoscut.

Corpora allata este un organ format din două formaţiuni celulare situate de o parte şi alta a esofagului, are formă globuloasă şi este conectată prin nervi de corpora cardiaca şi celulele neurosecretoare din creier. Se presupune că influenţează secreţia hormonului de nărârlire a corporei cardiaca.Corpora allata secretă hormoni proprii, cu funcţii diferite (juvelinizantă, gonadotropică, metabolică).

el mai important hormon secretat de corpora allata este hormonul juvenil, hormon denumit astfel deoarece la insecte principala lui funcţie este de reglare a metamorfozei şi fiindcă este implicat în diferite manifestări fiziologice şi de comportament, intervenind în controlul metamorfozei (la larve, modificarea nivelului de hormon juvenil induce năpârliri între stadiul larval şi pupal şi, de asemenea, în cadrul ciclului de dezvoltare, între stadiul pupual şi de adult), în maturizarea sexuală şi în reproducţie. La albine, hormonul juvenil controlează determinarea castelor (reglează politeismul), diferenţierea, în cadrul ciclului de dezvoltare, în stadiul de larvă, între matcă şi lucrătoare. Dacă larva eclozionată dintr-un ou fecundat dacă este hrănită cu lăptişor de matcă şi concentraţia de hormon juvenil este redusă din larva respectivă se va dezvolta o lucrătoare, dacă însă larva respectivă (de 3-5 zile) este hrănită abundent cu lăptişor şi concentraţia de hormon juvenil este mare, din larva respectivă se va dezvolta o regină.

La albinele adulte hormonul juvenil influenţează sinteza de feromoni şi dezvoltarea glandelor hipofaringiene, reglând astfel diviziunea muncii. De asemenea controlează maturarea comportamentală şi fiziologică a albinelor, facilitează integrarea comportamentală a lucrătoarelor în familia de albine şi permite adaptarea acesteia la schimbările survenite în cadrul curbei dezvoltării din timpul anului.