Noutati . Reportaje . Articole recente
Istorii de succes - Fă-ți Europa acasă
Europa ne-a deschis portile nu ca sa fugim din tara, ci ca sa ne putem intoarce mai usor acasa. Putem sa calatorim fara vize, sa vedem cum traiesc europenii si sa ne intoarcem in tara noastra ca sa ne facem aici Europa. Acum economia Moldovei se tine in cea mai mare parte pe umerii migrantilor care trimit in tara bani. Pe de alta parte, fara sutele de mii de moldoveni imprastiati prin lume, tara noastra imbatraneste. Nu are cine investi aici si respectiv ramanem si fara brate, dar si fara locuri de munca. Un tanar din satul Sipca, raionul Soldanesti a muncit ani buni in Marea Britanie, dar s-a intors acasa. Stefan Sandic a decis sa-si reanimeze satul ramas pe jumatate pustiu, asa ca l-a umplut de afaceri. A castigat granturi peste granturi, a atras bani din programe europene, iar in proiectele sale si-a implicat rudele si prietenii pe care i-a convins sa se intoarca acasa din diferite colturi ale lumii.
Sorina OBREJA, REPORTER PRO TV: “Multi moldoveni care au plecat peste hotare si au prins gustul unui trai european, inca mai cred ca sa te intorci in Moldova inseamna sa te autocondamni la saracie. Dar, haideti sa cunoastem astazi un om care a demonstrat ca lucrurile nu sunt deloc asa.”
El este Stefan Sandic. L-am gasit trebaluind in una dintre prisacile pe care si le-a deschis in satul sau natal.
Are 12 prisaci de acest fel. In total peste o mie de stupi de albine. O afacere care ii merge acum ca... unsa cu miere si creste ca pe drojdii.
Acest om a demonstrat ca si in tara ta poti avea un trai cu gust. Cu gust dulce. Dar a inteles acest lucru dupa ce timp de 7 ani a lucrat ca robul la englezi. Pana intr-o buna zi cand si-a spus: ajunge!
Stefan SANDIC, TANAR REVENIT ACASA: “Revenirea e un adevarat soc. E foarte greu. Multi imi spuneau: rupe pasaportul, altfel o sa vrei sa te intorci in Marea Britanie.”
In tara a luat totul de la zero. Adica, de la o foaie de hartie pe care a scris un proiect de afacere. A atras bani din programul destinat migrantilor, Pare 1 plus 1, de la IFAD si dintr-un proiect destinat tinerilor (PNAET) si stup cu stup, cu mainile sale, si-a facut cea mai mare retea apicola din Moldova.
Stefan SANDIC, TANAR REVENIT ACASA: “Acum, sigur, nu mai vreau sa ma intorc la englezi.”
A deschis si o minifabrica de confectionare a stupilor. Printr-un proiect european finantat de Austria si-a adus strunguri moderne, si un colector mobil de miere – un adevarat laborator pe roti.
Stefan are grija sa-i angajeze in special pe satenii, reveniti de peste hotare ca si el. Acest barbat a lucrat in Rusia, dar s-a intors in sat si e multumit ca are aici un loc de munca.
Sergiu CERNEI, REVENIT DIN RUSIA: “Am venit si mi-am gasit de lucru la Stefanica, nu mai vreau in Rusia. E mai bine acasa, langa copii.”
Iar sirul investitiilor europene atrase la Sipca a continuat. Bani din proiecte a adus chiar si la o stana de la marginea satului, iar pe un deal a pregatit deja hangarul pentru un motodeltaplan, finantat partial de japonezi.
Sorina OBREJA, REPORTER PRO TV: „In curand, in acest hangar va ajunge un motodeltaplan care va fi folosit la stropitul viilor, livezilor si a culturilor agricole, o afacere care siguranta va aduce profit, pentru ca nu exista concurenta.”
Pilotul care il va conduce, este si el un bun prieten de-al lui Stefan pe care l-a convins sa revina din Israel.
Radu BULINSCHI, REVENIT DIN ISRAEL: “Am lucrat mai multi ani in Israel, acum am un loc de munca aici, voi fi pilot. In Israel nu ma mai intorc.”
L-a adus si pe fratele sau acasa din Anglia, iar pe parinti i-a facut oameni de afaceri, construindu-le doua sere pentru legume.
Zinaida SANDIC, MAMA: “Eu le-am spus: veniti acasa, ca painea e tot mai buna in tara ta, strainul e strain.”
Iar energie si idei are inca multe. Acum planteaza o livada deosebita.
Stefan SANDIC, TANAR REVENIT ACASA: „Se va numi „O suta de produse pentru o suta de oameni”. Am plantat mere, pere, cirese, mure, zmeura, si multe altele.”
Si vrea sa deschida o pensiune agroturistica. In proiectele sale vrea sa implice cat mai multi migranti. Si in acest fel satul sau, care pare ca se stinge, sa renasca.