ro . ru . en

Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova

Noutati . Reportaje . Articole recente



Calendar apicol - Februarie (Partea II)

Acţiuni specifice

În stupină:

- Continuă vizitarea periodică a stupinei şi observarea atentă a fiecărui stup.
Un control sumar, prin simpla ridicare a capacului şi podişorului duce la cunoaşterea stării familiei şi intervenţia acolo unde este cazul pentru îndreptarea situaţiilor anormale constatate :
Familiile cu lipsă de hrană se observă uşor prin faptul că albinele sunt aglomerate masiv în spaţiul dintre leaturile superioare ale ramelor şi podişor şi au un bâzâit mai puternic. În cazul în care colonia suferă de foame se va proceda la hrănirea acesteia. A lăsa familiile înfometate este o mare greşeală care invariabil se soldează cu pieirea acestora. Asigurarea necesarului de hrană este o condiţie esenţială a supravieţuirii familiilor. Se vor administra turte de şerbet (zahăr pudră în amestec cu miere 30%) în cantitate de 0,5-0,7 kg aşezate deasupra ghemului de iernare, ceea ce asigură necesarul de hrană pe o perioadă de 10-15 zile. În familiile cu rezerve scăzute se poate introduce chiar în mijlocul cuibului un fagure cu miere şi păstură. Aceasta este posibil numai în zile mai călduroase, cu temperaturi peste 12-13°C şi cu soare, atunci când ghemul este desfăcut.
În a doua parte a iernării se vor completa şi rezervele de proteină, prin administrarea de turte de zahăr cu miere cu adaos de polen 30%.
- Este strict interzisă administrarea de streptomicină in turte, aceasta regăsindu-se în mierea de salcâm, făcând-o improprie pentru valorificarea ca miere marfă.
- Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe, procedeul fiind mai complicat, impunând câteva zile călduroase sau o cameră încălzită. Familiile se ţin câteva ore la căldură pentru a da posibilitatea ghemului să se desfacă, se introduc apoi în acelaşi corp despărţite printr-o ramă învelită în ziar apoi se scoate stupul afară, şi se vor completa rezervele de hrană.
- Familiile mai agitate cu consum mai mare de hrană pot să aibă rozătoare în cuib. Această situaţie nedorită se poate constata prin simpla observaţie excrementelor de şoarece în cuib şi jumătăţilor de corpuri de albine. Şoarecii se prind sau se alungă din stup iar salteluţele se schimbă cu altele noi pentru înlăturarea mirosului persistent de şoarece.
- În toate cărţile de apicultură se pomeneşte de înlesnirea zborurilor de curăţire. Se ştie că dacă albinele au fost deranjate,din această cauză, urmare a consumului sporit de hrană, în punga lor rectală s-au aglomerat reziduuri în cantităţi mari. în mod natural, iarna, mai ales spre sfârşit,înaintea zborurilor de curăţire,depozitul de excremente este uneori atât de mare încât punga rectală ocupă aproape întreaga cavitate abdominală. Deci a favoriza zborurile de curăţire în ferestrele iernii, în zile calde şi însorite este o acţiune benefică;
- Grăbirea topirii zăpezii şi evacuarea ei de pe vatra de stupină;
- Ridicarea gratiilor contra şoarecilor, a reductoarelor de urdiniş (lărgirea urdinişurilor), îndepărtarea resturilor de pe fundul stupilor (curăţarea urdinişului şi fundul stupului se poate face cu ajutorul unei sârme îndoite la capăt), ridicarea capacelor, a materialelor izolatoare de pe podişorul lăsat liber în bătaia razelor solare(dacă temperatura se ridică peste 12-14°C)sunt câteva acţiuni ce favorizează zborurile de curăţire;
- Controlul auditiv al stupilor.
- Efectuarea observaţiilor fenologice cu privire la apariţia polenului şi comportarea albinelor.
- În zilele cu viscol, acolo unde este cazul, stupii se vor proteja suplimentar.
Deplasarea apicultorilor de două ori sau cel puţin o dată pe săptămână conferă siguranţă că pe vatra de iernare situaţia este sub control.

În atelierul stupinei

Continuă acţiunea prin care se urmăreşte curăţarea, dezinfecţia, repararea, vopsirea şi finisarea uneltelor, utilajelor şi dispozitivelor care compun inventarul stupinei;
. Controlul fagurilor cu rezerve de hrană şi goi .Se finalizează pregătirea setului de faguri de cuib şi de recoltă destinaţi sezonului apicol activ, ştiut fiind că înlocuirea periodică a echipamentului de faguri este o măsură obligatorie în fluxul tehnologic de creştere şi exploatare a albinelor;
. Topirea fagurilor reformaţi, obţinerea şi condiţionarea cerii rămâne o acţiune la ordinea zilei dacă ea nu a fost finalizată până în această lună.
. Încercarea puterii germinative a seminţelor de plante melifere.

La masă şi în reuniuni publice

Se definitivează bilanţul de venituri şi cheltuieli al stupinei pe anul expirat;
. Se întocmeşte planul de producţie pentru sezonul activ armonizând profitabil necesităţile cu posibilităţile. Variantele care să răspundă unor condiţii concrete dintre cele mai diverse sunt binevenite. La momentul respectiv proprietarul stupinei îşi va putea adapta manageriatul în funcţie de factorii favorabili sau mai puţini favorabili (meteorologici şi economici);
. Încheieri de contracte pentru polenizarea culturilor agricole şi a livezilor sau contracte de livrare a produselor apicole şi a materialului biologic (familii de albine,roiuri şi mătci);
. Obţinerea de repartiţii de vetre de stupină la masivele melifere vizate;
. Procurarea de seminţe de plante melifere ;
. Iarna este momentul lecturării literaturii de specialitate;
. Ca şi în lunile anterioare prin participarea la cursurile,conferinţele, schimburile de experienţă desfăşurate sub egida Filialelor judeţene ale Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România fiecare apicultor câştigă un plus de informaţie care în mod cert se va dovedi utilă în timpul sezonului următor.

Este bine să ştim că ...

- Resturile acumulate pe fundul stupului eventual pe foaia de control oferă informaţii cu grad sporit de certitudine asupra mersului iernării respectiv a stării coloniei. Astfel:
. albine şi puiet mort sunt un indiciu a scăderii bruşte a temperaturii în miezul ghemului;
. ouăle şi larvele moarte sunt un semn că activităţile de creştere a puietului au început devreme;
. resturile şi albine moarte umede au drept cauză umiditatea excesivă din stupi;
. puţine albine moarte, puţine resturi dispuse în dungi paralele definesc configuraţia ghemului şi puterea coloniei. O dungă continuă de resturi = un interval bine populat cu albine;
. resturile în care predomină cristalele de zahăr sunt semnul prezenţei hranei cristalizate şi a lipsei de apă;
. multe albine moarte (mai multe sute) sunt un motiv serios de îngrijorare suspicionând îmbolnăvirea coloniei. Se vor trimite cel puţin 50 de albine la Laboratorul de analiză;
. dacă pe fundul stupului, între resturi se găsesc trântori morţi înseamnă că din colonie lipseşte matca deci avem de a face cu o colonie orfană;
. resturile pătate cu fecale se constituie ca un simptom al diareii şi nosemozei (se vor preleva probe pentru a fi analizate în laboratorul de specialitate).
- Prezenţa chiciurii pe scândura de zbor este un semn că familia a iernat bine şi matca depune ouă.
- În mod obişnuit, o colonie de putere medie consumă în luna februarie circa 50 g miere în 24 de ore.
- Iernarea pe rezerve de hrană numai din zahăr se reflectă negativ asupra traversării sezonului rece şi a dezvoltării coloniilor la desprimăvărare pentru că din hrană lipsesc micro şi macroelementele precum şi vitaminele şi aminoacizii.

Nu uitaţi

Prin intensificarea creşterii de puiet în perioada de iernare, contribuiţi la scurtarea perioadei de înlocuire a albinelor iernate cu albine tinere. Cu cât se vor creşte mai multe albine tinere în timpul iernii, cu atât se va creşte puietul în continuare şi prin aceasta mai devreme va începe creşterea puterii familiilor.

Veţi contribui la întărirea familiilor prin:

1) pulverizarea cu sirop de zahăr a cuibului, deasupra ramelor ocupate de albine, în zilele călduroase şi de zbor;
2) hrănirea suplimentară cu turte de pastă de zahăr şi turte de polen sau în amestec cu înlocuitori, mai ales dacă rezervele de miere şi păstură sunt deficitare. Prin aceste măsuri activizaţi familiile puternice şi mijlocii.

Nu neglijaţi măsurile de protecţie a stupinii contra curenţilor, apărarea stupinii având influenţă binefăcătoare mai ales asupra familiilor slabe.

Partea I