Noutati . Reportaje . Articole recente
Calendar apicol - Noiembrie (Partea I)
Ultima lună de toamnă este şi perioada în care familia de albine dacă încă n-a intrat, intră acum la iernat, în toate regiunile ţării, comportamentul ei în timpul celor 5-6 luni - cât durează sezonul rece - fiind în principal definit de aglomerarea albinelor în ghemul de iernare. Acesta, având o formă sferică sau elipsoidală se formează în general pe fagurii dispuşi în dreptul urdinişului. Albinele convieţuiesc astfel în tot timpul sezonului rece până la începutul primăverii anului următor. Dacă în cursul lunii vor exista zile calde şi însorite (temperatura menţinându-se câteva ore la +13 - +14°C) albinele pot efectua zboruri sumare de curăţire la care participă cu precădere ultimele contingente de albine proaspăt eclozionate.
Ghemul de iernare reprezintă din punct de vedere biologic, fiziologic şi comportamental un tot unitar viu şi funcţional în care producerea căldurii, difuzia ei şi constantele de temperatură se fac cu un randament (raportul consum energetic/efect termic) care întrece parametrii de eficienţă a ingineriei termodinamice umane. Aceasta asigură supravieţuirea familiei în condiţii adverse. Clayton Farrar, un cercetător din S.U.A., a lămurit mai demult, în urma unor laborioase experienţe aspectele de comportament a albinelor aglomerate în ghem. Principalele concluzii la care a ajuns sunt:
a) ghemul este format din coajă şi miez;
b) coaja ghemului - cu grosime totală de 2-7 cm - se compune din mai multe straturi de albine care stau cu capul unele sub abdomenul altora ca ţiglele pe casă;
c) în coajă temperatura este de circa +8 - +10°C;
d) miezul aflat în centrul ghemului este compus din matcă şi albine care nu sunt atât de înghesuite unele în altele - este mai afânat;
e) căldura se produce intermitent prin consum de miere albinele emiţând periodic un bâzâit continuu frecându-şi în acelaşi timp picioruşele de restul corpului;
f) radierea căldurii se petrece dinspre miez spre coajă;
g) în centrul ghemului temperatura minimă este de circa +13,9°C şi în prima parte a iernării nu depăşeşte +25°C iar în a doua parte (la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie) temperatura creşte şi se menţine la +34°C - +36°C în zona centrală în care matca depune ouă şi se creşte puiet;
h) această temperatură tinde să se menţină constantă indiferent de temperatura exterioară sau cea din lada stupului;
i) în stup, în spaţiul ghemului temperatura este cu 1-2"C mai mare decât temperatura aerului din afara stupului;
j) la temperatura exterioară de +6°C - +8°C ghemul de iernare este complet constituit;
k) în raport de creşterile şi scăderile succesive ale temperaturilor atmosferice ghemul de iernare se strânge sau se afânează (se desface).
Sigur că procesul termodinamic este ceva mai complicat decât înşiruirea de mai sus dar, în mare, acesta este tabloul fenomenelor care se petrec în familia care traversează sezonul rece.
Funcţionarea ireproşabilă (optimă) a ghemului este condiţionată de corectitudinea pregătirii familiilor pentru sezonul rece ceea ce în principal înseamnă: alegerea unei vetre de iernare corespunzătoare; asigurarea de hrană suficientă, de calitate bună şi accesibilă albinelor; sănătatea perfectă a familiei; matcă tânără şi viguroasă; adăpost (stup) fără fisuri, termoizolarea cuibului; protecţia împotriva şoarecilor; liniştea perfectă în stupină adică absenţa zgomotelor, agenţilor poluanţi, trepidaţiilor provocate de oameni, păsări, animale, mijloace de transport, îndeplinind aceste condiţii stuparul poate fi liniştit că iernarea va decurge bine adică fără pierderi de efectiv şi fenomene nedorite.